Personal tools
You are here: Home / Evenimente / Memento - Prof. dr. Ștefan OPREA
Navigation
Log in


Forgot your password?
 

Memento - Prof. dr. Ștefan OPREA

Încă o pierdere importantă pentru Clujul universitar: PROFESORUL ŞTEFAN OPREA

st oprea

Pierderilor mari pe care cetatea universitară clujeană le-a suferit în anul care a trecut li s-a mai adăugat, chiar la începutul acestui an, încă una. Profesorul Ştefan Oprea, unul dintre dascălii mari ai Agronomiei româneşti, om de ştiinţă cu largă recunoaştere în ţară şi peste hotare, şi-a încheiat activitatea în această lume, trecînd în rîndul drepţilor… Profesorul Oprea a avut o viaţă plină de realizări, cele mai multe obţinute cu multă trudă. Trudă de care nu s-a ferit niciodată şi în care i-a antrenat şi pe colaboratorii săi din învăţămînt şi din cercetare.

S-a născut la 6 octombrie 1928 în comuna Valea Călugărească-Prahova. A urmat Liceul Tehnic Viticol din Valea Călugărească, pe care l-a absolvit în anul 1949. Ajunge la Cluj, unde devine inginer agronom, după absolvirea Facultăţii de Agronomie din cadrul Institutului Agronomic Cluj, în anul 1956. După terminarea studiilor universitare a fost repartizat la Staţiunea Experimentală Pomicolă Cluj (azi Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Cluj-Napoca), fiind pentru un timp colaborator al cunoscutului horticultor Rudolf Palocsay, fondator şi director la acea vreme al staţiunii. A obţinut titlul de doctor în Agronomie la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” Bucureşti în anul 1971.

Profesorul Ştefan Oprea a lucrat în cercetarea ştiinţifică horticolă timp de 40 de ani (1954-1994), parcurgînd toate treptele ierarhice, de la asistent cercetător, pînă la cercetător principal I.

Pe lîngă activitatea proprie de cercetare ştiinţifică, profesorul Ştefan Oprea a îndeplinit, succesiv, funcţiile de secretar ştiinţific (1961-1964), director adjunct ştiinţific (1964-1974) şi director general (1974-1990), contribuind la creşterea prestigiului staţiunii în ţară şi în lume.

În învăţămîntul universitar agronomic a promovat ca şef de lucrări la disciplina de Viticultură de la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca (1965-1971), apoi conferenţiar la Facultatea de Agricultură şi Horticultură a aceluiaşi institut, şef al disciplinei de Pomicultură şi Viticultură la secţia de Agricultură şi şef al disciplinei de Viticultură Generală şi Specială la secţia de Horticultură. Între anii 1981 şi 1990 este profesor titular la aceleia-şi discipline.

După anul 1990, profesorul Ştefan Oprea şi-a continuat activitatea ca profesor asociat la Facultatea de Protecţia Mediului a Universităţii din Oradea, profilul de horticultură.

Pe parcursul îndelungatei sale activităţi, profesorul Oprea a colaborat cu alte personalităţi ale învăţămîntului şi ştiinţei din ţară şi de peste hotare, între care Teodor Bordeanu, Gherasim Constantinescu, Mircea Motoc, Marin Neagu, Gheorghe Glăman, Vasile Cociu şi mulţi alţii.

Între direcţiile de cercetare ale profesorului Ştefan Oprea se disting cele legate de biologie şi ecologie, de genetică şi ameliorarea plantelor horticole, de biotehnologia modernă, de perfecţionarea şi adaptarea unor elemente de tehnologie modernă la condiţiile specifice ale viticulturii şi pomiculturii din Transilvania.

Împreună cu un colectiv de cercetare extrem de valoros, profesorul Ştefan Oprea a contribuit la crearea, omologarea şi promovarea în producţie a nouă soiuri de viţă de vie (Timpuriu de Cluj, Cetăţuia, Napoca, Someşana, Transilvania, Splendid, Andrevit, Admira şi Vlad) şi cinci soiuri de măr (Aromat de vară, Roşu de Cluj, Ancuţa, Ardelean şi Feleac). A contribuit, de asemenea, la fundamentarea delimitării arealelor de favorabilitate ecologică pentru cultura pomilor şi a viţei de vie, iar prin studiile agrobiologice asupra a peste 150 soiuri de viţă de vie şi aproape 200 soiuri de măr, a contribuit la perfecţionarea şi modernizarea continuă a sortimentelor de soiuri pentru cele două specii importante pentru producţia de fructe din Transilvania.

Profesorul Ştefan Oprea a avut importante preocupări şi în domeniul tehnologiei la pomi şi la viţa de vie, făcînd recomandări utile cultivatorilor din zona de influenţă a Staţiunii Pomicole.

De numele său şi al colectivului pe care l-a condus se leagă şi înnobilarea Dealului Feleacului, prin valorificarea unor terenuri în pantă, pînă atunci slab productive. Să amintim doar că plantaţiile pomicole care acum sînt în paragină produceau odinioară 10-12 tone pe hectar de mere în sistem clasic şi pînă la 20-30 tone pe hectar în sistem intensiv.

Un rol important a avut în pregătirea pentru producţie şi cercetare a cîtorva zeci de promoţii de ingineri agronomi şi horticultori, la facultăţile de profil din Cluj-Napoca şi Oradea.

A participat la numeroase manifestări ştiinţifice peste hotare, la care a prezentat lucră-ri ştiinţifice originale. De asemenea, a făcut parte din delegaţii oficiale care au reprezentat România la şase Congrese şi cinci adunări generale ale Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului (OIV) cu sediul la Paris, organisme ce coordonează politica viti-vinicolă pe plan mondial. Asemenea manifestări au fost organizate în Spania (1973), Italia (1974), Franţa (1975, 1982 şi 1984), Iugoslavia (1976), Elveţia (1977), Grecia (1978), Germania (1979, 1989), Mexic (1980), Portugalia (1986).

A fost membru al Consiliului Naţional pentru ştiinţă şi Tehnologie (CNST), Bucureşti 1980-1984, responsabil în comisia teritorială (CNST) pentru coordonarea activităţii de cercetare ştiinţifică pentru Hor-ticultură din Transilvania, 1967-1972, membru al prezidiului şi preşedinte al secţiei de horticultură a Academiei de ştiinţe Agricole şi Silvice, 1981-1990, membru al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului şi al Societăţii Naţionale de Horticultură, membru al Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului (OIV), membru al grupului de experţi OIV pentru genetică şi ameliorarea viţei de vie, membru al societăţii ştiinţifice viti-vinicole din Iugoslavia ş.a.

A publicat peste 380 de lucrări de specialitate şi peste 30 de cărţi şi broşuri (monografii, tratate, manuale universitare, îndrumătoare, sinteze şi recomandări etc.)

Realizările profesorului Ştefan Oprea au fost apreciate şi recompensate prin acordarea Premiului Academiei Române pe anul 1980, a trei ordine (al muncii şi meritul ştiinţific) şi patru medalii de merit ale României, a unor medalii aniversare şi diplome de onoare şi de excelenţă. În afara graniţelor a obţinut medalia aniversară cu ocazia centenarului Facultăţii de Horticultură din Budapesta-Ungaria (1984) şi două medalii OIV acordate cu ocazia Congreselor de la Nyon-Elveţia (1977) şi din Mexic (1980). Multe proiecte mai avea profesorul Oprea. Unele dintre ele erau în plină desfăşurare, fiind întrerupte brusc, prin plecarea neaşteptată a profesorului, în chiar primele zile ale anului…

Profesorului Ştefan Oprea, omul care părea a nu cunoaşte osteneala, aici pe Pămînt, odihnă veşnică în Ceruri.

Prof. univ. dr. Emil LUCA

 

 

Născut în Sudul ţării, în luna octombrie 1928, la Valea Călugărească, Ştefan Oprea a călătorit spre Cluj, pentru a-şi completa studiile (articol preluat din http://www.cluj-am.ro/stiati/un-profesor-a-inventat-la-cluj-cinci-soiuri-de-mar-si-noua-soiuri-de-vita-de-vie.html)

A absolvit Facultatea de Agronomie din Cluj în anul 1956, pentru ca după alţi 15 ani să obţină titlul de doctor în Agronomie la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

Prof. univ. dr. Ştefan Oprea s-a specializat în domeniu pe parcursul efectuării mai multor studii peste graniţă, în ţări precum Bulgaria, Iugoslavia, Franţa, Italia, Ungaria şi Germania.

A condus timp de 34 de ani, până în anul 1990, Staţiunea de Cercetări Horticole din Cluj, petrecând o bună parte din acest timp împreună cu Rudolf Palocsay. Simultan, a profesat şi în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca.

Ştefan Oprea a transformat "Dealul Feleacului" într-o sursă importantă de oxigen, fructe şi flori pentru Cluj-Napoca şi a creat numeroase soiuri de măr (ex. "Roşu de Cluj", "Aromat de vară", "Feleac", "Ancuţa" şi "Ardelean") şi soiuri de viţă de vie (dintre care amintim "Napoca", "Cetăţuia", "Transilvania" şi "Someşan").

Este autorul a peste 300 de lucrări ştiinţifice, iar activitatea universitară a profesorului s-a extins şi în afara Clujului, la Oradea şi Timişoara.

Prof. univ. dr. Ştefan Oprea a fost membru al grupului de experţi pentru genetică şi ameliorarea viţei de vie, în cadrul Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului, de la Paris.

Asemenea carierei sale, care a depăşit graniţele României, recunoaşterea muncii sale s-a concretizat în evenimente organizate atât în ţară (laureat al Premiului Academiei Române "Ion Ionescu de la Brad"), cât şi peste graniţă (laureat al Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului, titlu conferit prin Medalia Jubiliară, acordată cu ocazia celui de-al XVIII-lea Congres organizat în Mexic).

 

Prof dr Stefan Oprea

Prof. dr. Ştefan OPREA (1928-2013)

Document Actions
« July 2014 »
July
MoTuWeThFrSaSu
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031